Senatorul Mircia Chelaru: „România trebuie să redevină un actor al păcii în Europa”

Pe ordinea de zi a ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului din 26 noiembrie 2025, în partea a doua, s-a aflat punctul "Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030. Raportul comun al Comisiilor pentru apărare ale celor două Camere ale Parlamentului și Proiectul de Hotărâre privind aprobarea Strategiei naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030. Raportul Comun și Proiectul de Hotărâre - distribuit - 26.11.2025. Vot deschis electronic la distanță".

Mai exact, subiectul menționat mai sus a fost supus votului în plenul Parlamentului după ce a fost aprobat anterior de comisiile reunite de apărare din Senat și Camera Deputaților.

Această dezbatere și votul vizează securitatea națională a României și arată o unitate de vederi între partidele politice reprezentate în legislativ. Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au adoptat strategia printr-un raport comun.

CSAT aprobase, luni, evaluarea privind riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile prognosticate pentru anul 2026, precum şi Analiza Strategică a Apărării, documente care au ca scop identificarea şi elaborarea recomandărilor necesare gestionării provocărilor la adresa securităţii naţionale, adaptarea Armatei la noul mediu strategic, la modificările majore ale situaţiei internaţionale de securitate, precum şi la angajamentele naţionale asumate în cadrul NATO şi UE.

Potrivit CSAT, statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea graniţelor.

Pe marginea acestui subiect deosebit de important, a intervenit, în Plenul Parlamentului, în ședința din 26 noiembrie 2025, senatorul Mircia Chelaru. Parlamentarul AUR a explicat motivele pentru care a susținut documentul, aducând totodată o serie de critici privind conținutul și orientarea acestuia.

Chelaru a afirmat că strategia prezentată în Parlament reprezintă „mai degrabă o strategie a securității extinse” într-o lume marcată de impredictibilitate, însă a subliniat că necesitatea adoptării ei ține de „interesul vital al națiunii române”.

Parlamentarul a atras atenția asupra lipsei unei viziuni unitare în definirea conceptelor din document, insistând că România are nevoie de o abordare coerentă și cu un mesaj strategic clar.

Totodată, senatorul de Argeș a reproșat faptul că în strategie nu se menționează rolul pe care România l-ar putea juca la nivel european ca promotor al păcii și stabilității:
„Nu se vorbește nicăieri despre modul în care România poate deveni unul dintre marii actori ai Europei și ai civilizației moderne pentru reinstituirea culturii și civilizației păcii”, a declarat Mircia Chelaru.

De asemenea, a criticat și accentul preponderent pus pe măsuri militare și de înarmare, considerând că societatea românească este menținută „într-o stare continuă de anormalitate, fiind mereu atleții războiului”. În opinia sa, poporul român are „vocația păcii”, iar strategia ar trebui să includă soluții și instrumente pentru consolidarea unei păci durabile.

Intervenția senatorului vine pe fondul dezbaterilor intense din Parlament, în care pozițiile politice s-au conturat între nevoia de adaptare la noile realități de securitate și critica privind insuficienta orientare spre diplomație, dialog și prevenție.

Iată declarația sa, integral:

"Vă mulțumesc, domnule președinte!

Stimați colegi, după furiile dezlănțuite mai înainte, vreau să vă scot în evidență de ce am dat acest vot, cu toate că strategia este altceva decât ceea ce scrie în titlu, este o strategie a securității extinse, într-o lume la fel de impredictibilă, după cum sunt și deciziile noastre.

Deci, din acest punct de vedere, este o necesitate care intră în interesul vital al națiunii române.

În al doilea rând, am ieșit să explic că toate elementele ingrediente ale acestei strategii trebuie să aibă o rațiune unică a conceptelor.

Nu se vorbește nicăieri, în schimb, de modul cum România poate să fie unul dintre marii actori ai Europei și ai civilizației moderne pentru reinstituirea culturii și civilizației păcii.

Dacă toate cele care sunt cuprinse în această strategie vorbesc despre cum să ne înarmăm și ce măsuri să luăm împotriva celor care sunt considerați de unii dintre colegii noștri deviaționiști de la starea normalității lor, eu vreau să vă spun că suntem într-o stare continuă de anormalitate fiind mereu atleții războiului.

Poporul român are vocația păcii prin blândețea sa și această strategie trebuie să fie prima care să găsească soluțiile și să producă instrumentarul construcției unei părți permanente și durabile.

Iată de ce am intervenit, iată de ce germenii din această strategie pot produce această reorientare fundamentală a poporului, a națiunii române, a statului românilor, nu a statului înstrăinat de români.

Nu mai arătați cu degetul, nu mai incriminați, pentru că n-o să ajungem niciodată la o reconciliere în suflet și-n simțiri!"