Senatorul Chelaru, discurs despre sacrificiu, memorie istorică și responsabilitatea generației actuale în Parlamentul României, la 107 ani de la Marea Unire!
Parlamentul României a găzduit marți, 2 decembrie 2025, o ședință solemnă dedicată aniversării a 107 ani de la Marea Unire. Evenimentul, organizat în plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților, a adunat laolaltă numeroși reprezentanți ai instituțiilor statului, membri ai Academiei Române, ai cultelor religioase și ai corpului diplomatic. Ceremonia a fost deschisă prin intonarea Imnului Național.
Evocarea momentelor fondatoare ale statului român
Cu această ocazie, a luat cuvântul și senatorul de Argeș din partea Alianței pentru Unirea Românilor, gen (r) prof. dr. Mircia Chelaru, care a subliniat că Ziua Națională reprezintă, în esență, „un spațiu al sacrului”, un moment de introspecție colectivă în care românii sunt invitați să își reamintească fundamentul istoric și spiritual al statului modern.
Chelaru a insistat asupra ideii că România nu a apărut „ca o întâmplare sau ca un dar primit de-a gata”, ci ca rezultat al unor sacrificii întinse pe secole. A fost amintită jertfa înaintașilor — de la figuri istorice precum Burebista și Decebal, la voievozi și conducători care au modelat identitatea românească de-a lungul timpului.
Mesajul a fost ferm: statul român este rodul unei „moșteniri plămădite în istorie”, nu un privilegiu apărut din senin.
Întrebarea momentului: suntem demni de sacrificiul lor?
Senatorul Chelaru a punctat, totodată, importanța responsabilității generației actuale. Parlamentarul a făcut apel la conștiința publică, subliniind că românii de astăzi sunt „epigonii unei istorii de sacrificiu”. A făcut referire și la ceremoniile religioase de la Alba Iulia, unde au fost pomeniți conducători și eroi căzuți pentru țară, ca parte a unei continuități istorice care culminează cu momentul de la 1 Decembrie 1918. Retorica discursului a sugerat că nu doar memoria trebuie păstrată, ci și angajamentul de a proteja și respecta moștenirea primită!
Un apel la reconciliere și conștientizare istorică
Un alt mesaj al senatorului Chelaru, marcat de solemnitate, a fost cel referitor la necesitatea de a reflecta asupra greșelilor trecutului. Vorbitorul a invocat simbolic „iertarea” pe care generația prezentă ar trebui să o ceară marilor personalități istorice atunci când nu a reușit să păstreze întreaga lor moștenire.
Au fost amintiți conducători care au contribuit decisiv la formarea României moderne, precum și soldați care s-au jertfit pe numeroase fronturi istorice — de la Nistru și până la Stalingrad, de la Orhei până la Oarba de Mureș și Tatra. În final, mesajul a fost unul de respect, memorie și responsabilitate morală față de cei căzuți.
Atmosfera comemorativă a reafirmat importanța Zilei de 1 Decembrie ca moment de reflecție asupra identității, sacrificiului și continuității istorice a poporului român.
Iată discursul integral al senatorului Mircia Chelaru:
„Distinşii mei compatrioţi, onorată adunare naţională! A celebra Ziua Naţională, în opinia mea, este ca şi cum a intra într-un templu al sacrului, iar vorbele noastre ar trebui să fie ca o rugă către Dumnezeu, prin care noi înşine trebuie să ne înălţăm.
Am auzit că pe unii încă îi deranjează această zi şi îşi pun panglică neagră la rever. Domnilor, statul românilor nu a fost cadoul nimănui, el este darul lui Dumnezeu, răscumpărat – atenţie! – cu sângele neamului de peste veacuri! Acest stat nu s-a născut din nimic, el s-a plămădit în uterul istoric care a fost oferit apoi seminţiei noastre.
Întrebarea care ne-o punem astăzi: suntem noi, epigonii, demni de jertfa lor? Ieri, la Alba Iulia, părintele episcop, în Te Deum, a pomenit pe cei, în continuitate, au dus la acel moment astral: Burebista, Decebal, Regalian, Mihai Voievod, inclusiv pe cei care s-au jertfit ulterior sub marele comandament al ordinului de a întregi ţara.
Iată de ce, cu acest prilej, simt nevoia şi transmit către cei care încă cârcotesc, să îi cerem iertare lui Mihai Voievod Viteazul că n-am ştiut să ţinem moştenirea lui întreagă! Să cerem iertare lui Ferdinand Întregitorul şi Reginei-Rege Maria că am prăpădit moştenirea lor!
Iată de ce trebuie să ne gândim şi la cei care s-au supus marelui ordin şi au trecut să sfarme hotarul nedrept de la răsărit şi miazănoapte, odihnindu-se pe veci sub brazdele de la Storojineţ, Ţiganca, Orhei, la Stalingrad, şi mai apoi la Oarba de Mureş, la Budapesta sau în Tatra… Lor să le cerem iertare!... Și celora care au făurit statul unitar și au sfârșit în închisorile criminale bolșevice! Și lor să le cerem iertare! Să ne cerem iertare și noi, unii altora, și să ne înfrățim sub Zodia Marii Uniri! AMIN!”
