Senatorul Mircia Chelaru: "Cred că trebuie să fim împotriva oricăror manifestări criminale, xenofobe, împotriva acelora care mai au încă în sângele lor fiertura fascismului, a legionarismului de tip criminal"
În şedinţa de luni, 8 decembrie, a Senatului României, pe ordinea de zi s-a aflat Legea privind modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.
Este un demers legislativ important ce vizează modernizarea legislației anti-extremism, cu dezbateri focusate pe clarificarea definițiilor și prevenirea abuzurilor. Practic, obiectivul proiectului este de a ajusta OUG 31/2002, o lege fundamentală din 2002, pentru a combate mai eficient extremismul, rasismul și incitarea la ură, inclusiv prin adaptarea la noile forme de manifestare online și prin clarificarea unor termeni precum "simboluri" și "fapte".
Raportul Comisiei Juridice a fost de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii obiecţiunilor din cererea de reexaminare formulate de Preşedintele României.
Amendamentele respinse s-au regăsit în anexa la raport. Legea este una organică şi se adoptă cu votul majorităţii senatorilor. Senatul a fost prima cameră sesizată.
Liderul senatorilor din "barca" PNL, Daniel Fenechiu, a transmis că liberalii vor vota actul normativ, deoarece orice manifestare fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă trebuie anihilată "din fașă", dar şi că senatorii PNL resping cererea de reexaminare. Iniţiativa a rămas pentru votul final.
Ulterior, a luat cuvântul senatorul de Argeș din partea AUR, gen (r) prof. dr. Mircia Chelaru, care a atras atenția asupra modului în care legislația românească tratează fenomenul antisemitismului, susținând că anumite prevederi „sunt insuficient definite” și pot genera interpretări abuzive. Parlamentarul a invocat Ordonanța Guvernului nr. 31/2008, document care reglementează interzicerea organizațiilor de tip fascist, legionar sau rasist, afirmând că actul normativ „nu explică în mod suficient ce anume se încadrează ca antisemitism”.
Fostul Șef al Armatei a precizat că, în opinia sa, „nu se poate combate un concept care nu este clar definit în lege”, sugerând că lipsa unei formulări juridice complete a deschis calea spre „confuzii, acuzații nefondate și interpretări politice”. Senatorul a afirmat că susține combaterea oricărei forme de xenofobie și a fost ferm în condamnarea fascismului și legionarismului, însă a insistat pe necesitatea unei „rigori legislative”, pentru ca legea să nu fie „instrumentalizată”.
Totodată, Chelaru a introdus în discuție un concept mai puțin prezent în dezbaterea publică: antiromânismul. El a susținut că, la fel cum antisemitismul este considerat o formă de ură legitim de sancționat, și ostilitatea îndreptată împotriva românilor ar trebui recunoscută la nivel legal. Senatorul AUR a afirmat că există „manifestări evidente împotriva românității”, sugerând că acestea sunt ignorate sau minimalizate în discursul public.
Intervenția senatorului Chelaru survine într-un context în care subiectele identitare, etnice și istorice revin periodic în dezbaterea politică, mai ales în raport cu modul în care sunt interpretate anumite episoade sensibile ale trecutului. Chelaru a încercat să se poziționeze între condamnarea extremismului și criticarea ceea ce el numește „etichete generalizante” aplicate poporului român.
Iată discursul său integral din Plenul Senatului:
VIDEO AICI: https://www.youtube.com/shorts/8mxBhgPWz2k
„Şi eu cred, domnule Fenechiu, că din acest popor blând, tolerant, în interiorul cărui teritoriu au vieţuit în pace toate seminţiile. Cred că trebuie să fim împotriva oricăror manifestări criminale, xenofobe, împotriva acelora care mai au încă în sângele lor fiertura fascismului, a legionarismului de tip criminal.
Cred în toate acestea! Cred în apărarea oricărei entităţi umane, indiferent de rasă şi etnie că trebuie protejată în teritorialitatea şi spaţiul românesc. Însă, tind să dau oarecum crezare, chiar dacă Curtea Constituţională care este infailibilă prin deciziile sale – s-a văzut cât de mult respectă Constituţia! -, să-i dăm dreptul preşedintelui să aibă îndoiala. Este una din formele de manifestare a raţiunii.
Şi pun întrebarea şi problema de reflecţie: ce înseamnă, cum să combat ceva a cărui denumire şi definiţie nu există? Mi-aş fi dorit ca O.G. nr. 31/2002 să definească ce este semitismul.
Mi-aş dori să luăm în calcul că sunt, poate, mult mai multe şi mai grave manifestări împotriva românităţii. Şi poate definim o dată şi o dată şi ce înseamnă antiromânismul. Intervenţia mea a încercat să atragă atenţia că mai avem încă mult de lucrat pentru a nu produce o continuă şi nemeritată încriminare a poporului român!”.
