Record de spectatori la un meci de fotbal sinonim cu o tragedie naţională

La 16 iulie 1950 s-a disputat pe Stadionul Maracana finala primului CM de fotbal de după Al Doilea Război Mondial. Spre decepţia celor 200.000 spectatori care aşteptau primul titlu mondial din partea selecţionatei "cariocas", victoria a revenit Uruguayului cu scorul de 2-1. Căpitanul Varela a primit cupa cucerită pentru a doua oară de echipa sa după victoria din ediţia inaugurală din 1930, chiar din mâinile celui care o instituise, francezul Jules Rimet, preşedintele de atunci al FIFA. Brazilienii antrenaţi de Flavio Costa erau siguri de triumf. Au atacat furibund şi au deschis scorul prin golul marcat de Friaca, în minutul 13. Dar, 53 minute mai târziu, uruguayanul Juan Schiaffino, care mai târziu a devenit vedetă la cluburile italiene, a reuşit să egaleze, pentru ca, în minutul 79, Alcides Ghiggia să înscrie golul victoriei, lăsându-i înmărmuriţi pe suporterii gazdelor.
A fost o adevărată dramă pentru întreaga naţiune! Ziarele tipăriseră ediţii speciale cu biografii ale campionilor lumii, reportaje apoteotice despre finală şi mai aveau nevoie doar de poze din meci şi de numele marcatorilor, pentru a închide ediţiile. Se spune că la poarta uriaşului stadion - la acea vreme cel mai mare din lume - aşteptau sute de mii de sticle de şampanie şi alte băuturi pentru sărbătorirea triumfului brazilian. Golul lui Ghiggia a fost resimţit cu atât mai dureros, cu cât, în sistemul de atunci, gazdelor le-ar fi ajuns şi un egal pentru a-şi îndeplini obiectivul. Acesta a fost amânat cu 8 ani, până la ediţia din Suedia... În momentul în care arbitrul englez George Reader a fluierat finalul partidei, căpitanul echipei braziliene, "perla" Ademir, şi-a sfâşiat tricoul într-o criză de isterie. Sticlele cu băuturi au fost sparte, ca şi mii de magazine şi bunuri publice, chitarele au fost arse sau sparte, au izbucnit conflicte soldate cu morţi şi răniţi... Disperarea fanaticilor suporteri s-a manifestat atât de puternic prin distrugerile provocate în toată ţara, încât preşedintele Braziliei aprecia că dezastrul naţional ar fi fost probabil mai mic dacă poporul său ar fi participat la conflagraţia mondială care abia se încheiase cu 5 ani înainte...

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It