Redactie2
Remdesivir - un tratament miraculos pentru COVID-19 sau nu prea?...
Antiviralul remdesivir a intrat în lumina reflectoarelor de la începutul pandemiei de coronavirus, iar bolnavii cu COVID-19 îşi pun mari speranţe în el, dar este cu adevărat un tratament miraculos? Până la începutul lunii octombrie 2020, 2.500 de români au primit remdesivir ca tratament pentru COVID-19. Nu ştim câţi dintre ei au supravieţuit datorită acestui antiviral, pentru că nu există date cu privire la aceşti pacienţi. Ce ştim până acum despre remdesivir este că bolnavii şi rudele acestora îşi pun mari speranţe în el, iar stocurile insuficiente - o problemă în România şi în multe alte ţări, cu excepţia Statelor Unite - au declanşat o bătălie internaţională pentru acest antiviral.
Remdesivir este substanţa activă a medicamentului comercializat de compania farmaceutică americană Gilead Sciences sub numele de Veklury. Gilead a demarat studiile pentru acest nou tratament în 2009, într-un program de cercetare pentru hepatita C şi virusul sincţial respirator. Cercetările ulterioare, in vitro şi in vivo pe animale, au arătat că remdesivirul este un antiviral cu spectru larg, care acţionează împotriva mai multor agenţi patogeni noi: Ebola, Marburg (care produce febra hemoragică Marburg, boală virală severă), SARS şi MERS. Acest medicament a devenit cunoscut ca tratament pentru Ebola, doar că, în studiile clinice (pe pacienţi), nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor - după cum a demonstrat o cercetare importantă publicată în 2019 în The New England Journal of Medicine. Există alte două tratamente care scad rata de mortalitate în Ebola mai mult decât remdesivirul, arată concluziile acestui studiu. Pentru cele două coronavirusuri, SARS şi MERS, eficienţa remdesivirului a fost dovedită doar în studiile pe animale derulate de Gilead. El nu fost testat şi în studii clinice, fiindcă că nu au mai existat suficiente îmbolnăviri pentru a demara astfel de cercetări. Pandemia de coronavirus a fost momentul oportun pentru a testa eficienţa acestui antiviral pe noul virus din familia coronavirusurilor. La începutul anului, imediat cum a fost izolat virusul SARS-CoV-2, Gilead a oferit remdesivir Centrului chinez pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor. Aşa au început primele studii clinice pe acest antiviral cu o istorie scurtă.
Într-un timp excepţional de scurt, remdesivirul a devenit primul şi, până acum, singurul medicament aprobat de Comisia Europeană ca tratament pentru COVID-19 în statele UE. Autorizarea internaţională pare o confirmare a eficienţei lui, dar studiile sunt contradictorii. Cel mai amplu studiu din lume, derulat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în peste 30 de ţări, inclusiv în România, arată că remdesivirul nu este medicamentul-minune la care speram cu toţii. El are "un efect slab sau niciun efect" asupra şanselor de supravieţuire a bolnavilor cu COVID-19, este concluzia studiului Solidarity, publicată pe platforma OMS. Antiviralul nu reduce nici durata spitalizării şi acelaşi "verdict" au primit alte 3 tratamente studiate: hidroxiclorochina, lopinavir/ritonavir (Kaletra, medicamentul anti-HIV/SIDA) şi interferonul. Reprezentanţii Gilead au declarat pentru Reuters că datele OMS par inconsistente, în condiţiile în care alte studii importante validează beneficii clinice ale medicamentului său. Ei fac referire la cercetarea susţinută de Institutul Naţional pentru Alergii şi Boli Infecţioase, din SUA. Rezultatele sale finale au fost publicate în The New England Journal of Medicine (NEJM) cu câteva zile înaintea concluziilor OMS şi arată că antiviralul scurtează cu 7 zile durata de recuperare a bolnavilor cu forme severe de COVID-19 şi cu 5 zile în cazul pacienţilor cu forme uşoare şi moderate. Remdesivirul reduce şi riscul de evoluţie a bolii către forme severe, arată aceeaşi cercetare, dar, aşa cum a concluzionat şi studiul Solidarity, el nu scade semnificativ rata de mortalitate. Dexametazona, un tratament mult mai ieftin şi mai accesibil decât remdesivir, scade mortalitatea cu aproximativ 30%.
România a inclus remdesivirul în protocolul de tratament al infecţiei cu virusul SARS-Cov-2 înainte de autorizarea CE. În luna aprilie, 1.240 de flacoane au ajuns în câteva spitale prin studiul OMS. Apoi, Comisia Europeană, printr-un acord cu Gilead, ne-a alocat 25.157 de flacoane, în trei tranşe. "Remdesivirul este un antiviral potenţial util pentru tratamentul COVID-19", scrie în protocolul românesc de tratament, dar medicii care l-au administrat în aceste luni de pandemie nu au văzut rezultate spectaculoase la pacienţii lor. "Nu aş spune că este miraculos. Pentru ca un tratament să fie considerat miraculos, ar trebui să aibă suficiente date în spate şi cred că, în momentul acesta, remdesivirul nu le are", a spus dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" din Bucureşti. Eficienţa remdesivirului depinde foarte mult de momentul în care este administrat, au observat medicii care îl prescriu pacienţilor cu COVID-19. În SUA, ţară care a cumpărat cumpărat 90% din producţia mondială pe trei luni, toţi bolnavii spitalizaţi primesc remdesivir, fără deosebire. În România, recomandarea este ca acest antiviral să fie administrat în formele moderate şi severe de COVID-19. Remdesivirul aduce beneficii mai mari când se prescrie în formele moderate de boală. El acţionează prin blocarea replicării virusului în organism, iar prin acest mecanism ar putea opri evoluţia către o formă severă de COVID-19. Când remdesivirul se administrează târziu, după ce pacienţii ajung la terapie intensivă şi sunt intubaţi, eficienţa lui este limitată. "Un bolnav cu COVID-19 ajunge să fie intubat din cauza altor mecanisme, nu din cauza virusului în sine. El declanşează o serie de reacţii inflamatorii care produc acea furtună de citokine", detaliază dr. Musta. Remdesivir este un medicament nou, administrat ca tratament pentru o boală nouă. În acest context, este o provocare pentru medici să deosebească reacţiile adverse ale antiviralului de efectele încă neînţelese pe deplin ale bolii COVID-19. Chiar reprezentanţii Gilead admit că "potenţialele beneficii şi riscuri ale tratamentului cu remdesivir în COVID-19 nu sunt cunoscute pe deplin".
Câteva informaţii avem din studiile care au urmărit eficienţa remdesivirului şi din experienţa medicilor care l-au administrat bolnavilor. Un studiu chinez publicat în luna aprilie în revista "The Lancet" notează cele mai frecvente efecte adverse ale remdesivirului: anemia, constipaţia, hipoalbuminemia (scăderea valorilor albuminei serice), hipocaliemia (scăderea nivelului de potasiu), trombocitopenia (număr scăzut de trombocite) şi valorile crescute ale bilirubinei. Potrivit medicului Virgil Musta, tratamentul cu remdesivir are contraindicaţii. El nu trebuie prescris bolnavilor cu insuficienţă hepatică sau renală, pentru că poate fi toxic pentru ficat şi rinichi. "Este important să corelăm tratamentul pentru COVID-19 cu patologia pe care o are pacientul", precizează dr. Musta. Pe 9 octombrie 2020, România a primit de la Comisia Europeană ultima tranşă de remdesivir: 8.795 de flacoane. Nevoia de remdesivir este mult mai mare de atât şi este de aşteptat să crească în perioada următoare. Până la începutul lui octombrie, în România au fost 4.400 de pacienţi cu forme grave de COVID-19, dar numai 2.500 dintre ei au primit remdesivir. Nu se ştie câţi se aflau la terapie intensivă şi câţi au primit precoce antiviralul.
Producţia remdesivirului este complicată şi îndelungată. Accesul la substanţele din compoziţia tratamentului este limitat, iar producţia durează mult şi necesită resurse importante. În ianuarie, în depozitul companiei Gilead erau doze pentru numai 5.000 de pacienţi. Pandemia de coronavirus a accelerat producţia. În iulie, producătorii aveau flacoane pentru 190.000 de bolnavi, iar până în decembrie, estimează că peste 2 milioane de oameni vor putea primi Veklury. Nu va fi suficient pentru numărul tot mai mare de bolnavi, aşa încât reprezentanţii Gilead au hotărât să dea patentul şi altor companii producătoare. România nu este pregătită deocamdată să producă acest medicament pe plan intern. "Decizia politică există (…), problema este să existe companii care să aibă capacitatea să introducă în fabricaţie şi, mai ales, să existe îndeplinite condiţiile legale pentru a putea produce şi vinde pe piaţă acest medicament", a declarat premierul Ludovic Orban la începutul lunii octombrie. Salvarea ar putea veni de la Antibiotice Iaşi, singura fabrică de antibiotice din ţară, la care statul român deţine o participaţie de peste 50%. Discuţii cu producătorul Gilead despre patentul remdesivir au existat încă din luna iunie, dar compania românească nu deţine linia tehnologică pentru a produce acest medicament, spune directorul companiei, Ioan Nani, citat de ZF. Ar fi nevoie de o investiţie de zeci de milioane de euro, iar remdesivirul românesc nu ar putea intra în producţie mai devreme de un an de acum.
Sursă: SmartLiving
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
